Granule de sanatate 90g Vis Medicatrix Naturae

Granule de sănătate 90g Vis Medicatrix Naturae

În sfârșit un medicament naturist, foarte potent, care te scapă de neplăcerile zilnice!

Te confrunți cu una dintre următoarele probleme?

• Constipație

• Ulcer

• Congestie abdominală

• Digestie dificilă, aciditate

• Balonare, flatulență

• Paraziți intestinali

• Insuficiență biliară

• Sânge în fecale

• La oricare dintre acestea se poate adăuga scăderea memoriei, senzație de slăbiciune și lipsa energiei. 

Îți recomand un complex natural, GRANULE de SĂNĂTATE, o formulă care acționează cu succes din anul 1977. 

De ce îți recomand acest produs?

• Este neiritant și cu efect sigur; poate fi administrat  pe termen lung, deoarece are o acțiune constantă și nu irită  aparatul gastro-intestinal.

• Ameliorează și întărește funcționalitatea gastrică; folosirea sa este indicat atât înainte de masă, ca aperitiv, cât și după, ca digestiv.

• Efect anti-amețeală

• Reduce formarea de gaze intestinale și favorizează eliminarea acestora

• Este benefic și pentru ficat

Ingrediente

• Senna (Cassia angustifolia) pulbere din frunze

• Cicoare (Cichorium intybus) rădăcini Extr.

• Crușin (Rhamnus frangula) coajă Extr.

• Rubarbă chinezească (Rheum palmatum) rizomi Extr.

• Scorțișoară (Cinnamomum zeylanicum) coajă Extr.

• Gențiană (Gentiana lutea )rădăcini Extr.

• Cuișoare (Eugenia caryophyllata) muguri florali Extr.

Extr. = extras uscat 100% din produs; nu conține excipienți.

În laboratoarele Vis Medicatrix Naturae extrasele din plante se realizează în vid, la temperaturi joase pentru a păstra toate principile active și nutritive ale acestora. Din 4 kg de plante se obține în medie 1 kg de extras uscat (4:1).

Conținut mediu

Mod de utilizare

Se recomandă a se lua, în funcție de sensibilitatea individuală, de la 1 până la 5 granule (0,45g - 2,25g) o dată pe zi, de preferință seara, după cină sau înainte de culcare, doar persoanelor cu vârsta peste 16 ani.

Închideți cu atenție cutia după utilizare.

Atenționări

Suplimentele alimentare nu înlocuiesc și nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat și echilibrat.

A nu se depăși doza zilnică recomandată.

A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

A se consulta medicul înainte de utilizarea în timpul sarcinii, alăptare și pentru copii.

A nu se utiliza de persoanele cu vârsta mai mică de 16 ani.

Informații despre ingrediente

- Senna, cicoarea, crușinul și rubarba pot fi utile în favorizarea reglării tranzitului intestinal și a funcțiilor digestive normale ale organismului

- Scorțișoara, gențiana și cuișoarele pot promova funcționalitatea digestivă și eliminarea gazelor intestinale

Proprietăți:

- Laxativ (1,2,3,4,5) neiritant și cu efect sigur. Poate fi administrat  pe termen lung, deoarece are o acțiune constantă și nu irită aparatul gastro-intestinal

- Purgativ (6,7,8,9,10,11) mecanic (prin mărirea peristaltismului intestinal)

- Stomahic (12) (ameliorează și întărește funcționalitatea astrică; folosirea sa este indicată atât înainte de masă, ca aperitiv, cât și după, ca digestiv)

- Vermifug (antihelmintic)

- Eupeptic (crește apetitul și facilitează digestia)

- Anti amețeală

- Antibacterian (13,14,15,16,17,18,19,20,21,22,23)

- Antimicrobian (24,25,26,27,28)

- Antimicotic (29,30)

- Antiinflamator (31,32,33,34,35,36)

- Anti putrezire, antiseptic

- Emolient 37 (substanța mucilaginoasă care acționează ca protector al mucoaselor aparatului gastrointestinal) și lenitiv 38 (ameliorează arsurile, calmează durerea)

- Digestiv 39,40 (îmbunătățește digestia)

- Carminativ 41 (reduce formarea de gaze intestinale și favorizează eliminarea acestora)

- Antispasmodic 42,43,44 (calmează contracțiile dureroase și reduce spasmele)

- Antioxidant 45

- Aperitiv 46 (stimulează și echilibrează secreția de suc gastric și biliar)

- Coleretic 47 (promovează sinteza și secreția bilei) 

- Colagog 48 (promovează excreția și scurgerea bilei în intestin)

- Anti-cancer 49,50

- Imunostimulator 51,52

- Antiviral 53,54

- Anti-ulcer 55

- Scade glicemia 56 (diabet noninsulinodependent)

Indicații de folosire:

- Constipație 57,58,59 obișnuită, cronică și de origine nervoasă

- Constipație atonă și scurtă 60,61 (întârzierea sau oprirea ritmului de evacuare a fecalelor din intestin din cauza atoniei sau a contractilității intestinale reduse), chiar și cu fisuri anale și hemoroizi

- Congestie abdominală

- Staza portală (vena adună sângele care se întoarce din tubul digestiv și îl duce la ficat)

- Benefic pentru ficat 62,63,64 (dereglări și boli conexe)

- Spasme gastrointestinale 65,66,67,68, abdominale, colite spasmodice

- Dispepsie 69 (dereglări cauzate de digestia dificilă, adesea de senzație de greutate gastrică și aciditate)

- Atonie gastrică și intestinală (lipsa sau pierderea tonusului muscular)

- Balonare abdominală, flatulență

- Paraziți intestinali 

- Insuficiență biliară

- Fermentații gastrice

- Sânge în fecale

- Iritabilitate cauzată de congestie internă

- Astenie intelectuală 70 și fizică (scăderea memoriei, senzație de slăbiciune și lipsa energiei

Pentru a facilita citirea beneficiilor produsului au fost evidențiate cu litere îngroșate doar proprietățile principale. Unde a fost posibil, a fost menționat un număr lângă fiecare proprietate sau indicație dovedită de studiile științifice prezentate la final, în secțiunea Bibliografie științifică.

Celelalte indicații legate de folosirea tradițională a plantelor ca plante medicinale au fost preluate din sursele bibliografice de mai jos, la care se face trimitere pentru informații aprofundate legate de plante și pentru alte întrebuințări și sugestii interesante.

- Jean Valnet, Fitoterapia, Cura delle malattie con le piante, Aldo Martello – Giunti Editore, 1976.

- Tierra M., Planetary Herbology, Lotus Press, Wisconsin USA 1988.

- Perugini Billi F., Manuale di Fitoterapia, Edizioni Junior, Azzano San Paolo (BG) 2004.

- Pomini L., Erboristeria italiana, Edizioni vitalità, Torino, 1973.

- Andrew Chevallier, Enciclopedia delle piante medicinali, Idea Libri, 1997.

- Deni Brown, Il libro completo delle erbe, De Agostini, Novara, 1999.

- Pizzorno JE. Jr., Murray MT., Trattato di Medicina Naturale, Red Edizioni, Novara 2001.

- Monografie ESCOP, Le Basi Scientifiche dei Prodotti Fitoterapici, Planta Medica Edizioni, Pistrino di Citerna (PG) 2006.

- PDR (Physicians’ Desk Reference) for Herbal Medicines, Fourth Edition, Thomson 2007.

Bibliografie științifică

1. The Indian Pharmaceutical Codex. Vol. I. Indigenous drugs. New Delhi, Council of Scientific & Industrial Research 1953. 

2. Bruneton J. Pharmacognosy, Phytochemistry, Medicinal plants. Paris, Lavoisier Publishing 1995. 

3. Sonnenberg A, Sonnenberg GS, Epidemiologie der Obstipation. In: Müller-Lissner SA, Ackermans LMA, editors. Chronische Obstipation und Stuhlinkontinenz. Berlin: Springer-Verlag, 1989:141-56. 

4. WHO monographs on selected medicinal plants. Vol. I. Geneva, World Health Organization, 1999.

5. De Witte P. Metabolism and pharmacokinetics of the anthranoids. Pharmacology, 1993, 47 (Suppl. 1):86–97.

6. Hönig J, eck P, Rauwald HW. Inhibition of CL-channels as a possible base of laxative action of certain anthraquinones and anthrones. Planta Med 1992; 58 (Suppl 1): 587-8.

7. Godding E.W. Therapeutics of laxative agents with special reference to antraquinones. Pharmacol 1976; 14(suppl1):78-101.

8. Kobashii K et al. Metabolism of sennosides by human intestinal bacteria. Planta Med 1980; 40:225-236. 

9. Petticrew M et al. Epidemiology of constipation in the general adult population. Health Technol Assess 1997; 1:1-52.

10. Anton R, Haag-Berrurier M.R. Therapeutic use of natural antraquinones for other than laxative actions. Pharmacol 1976; 14(suppl 1): 104-112.

11. Paris RR, Moyse H. Gentianaceae. In: Précis de matière médicale, 2nd ed. Volume III. Paris: Masson, 1971:100-6.

12. Cuong J-C, Matsumoto T, Arakawa K, Kiyohara H, Yamada H, Otsuka Y. Anti-Bacteroides fragilis substance from rhubarb. J Ethnopharmacol 1987; 19:279-83. 

13. Bae EA, Han MJ, Kim DH. Anti-Helicobacter pylori activity of herbal medicines. Biol Pharm Bull 1998, 21: 990-2. 

14. Gou K, Sun L, Lou W, Ling C, Wang Y. Four compounds of anthraquinone in Rheum officinale on Helicobacter pylori inhibition. Chinese Pharmaceutical Journal,1997-05.

15. Chaurasia SC, Jain PC. Antibacterial activity of essential oils of four medicinal plants. Indian J Hosp Pharm 1978; 15:166-8.

16. Maruzzella JC, Henry PA. The in vitro antibacterial activity of essential oils and oil combinations. J Am Pharm Assoc 1958; 47:294-6.

17. Maruzzella JC, Sicurella NA. Antibacterial activity of essential oil vapors. J Am Pharm Assoc 1960; 49:692-4.

18. Nir Y, Potasman I, Stermer E, Tabak M and Neeman I. Controlled trial of the effect of cinnamon extract on Helicobacter pylori. Helicobacter 2000; 5:94-7.

19. Burt SA, Reinders RD. Antibacterial activity of selected plant essential oils against Escherichia coli. Lett Appl Microbiol 2003; 36(3):162-167.

20. Friedman M, Henika PR, Mandrell RE. Bactericidal activities of plant essential oils and some of their isolated constituents against Campylobacter jejuni,  Escherichia coli, Listeria monocytogenes, and Salmonella enterica. J Food Prot 2002; 40(3):273-276.

21. Perez C, Anesini C. Antibacterial activity of alimentary plants against Staphylococcus aureus growth. Am J Chin Med; 22(2): 169-174. 1994.

22. Ramanoelina AP, Terrom GP, Bianchini JP, et al. Contribution a l’etude de l’action antibacterienne de quelques huiles essentielles extradites de plantes malgaches. Arch Inst Pasteur Madagascar; 53(1):217-226. 1987.

23. Janssen AM, Chin NL J, Scheffer JJC, Baerheim Svendsen A. Screening for antimicrobial activity of some essential oils by the agar overlay technique. Statistics and correlations. Pharm Weekbl Sci Ed 1986; 8:289-92.

24. Billing J, Sherman PW. Antimicrobial functions of spices: why some like it hot. Quart Rev Biol 1998; 73:3-49.

25. Ehrich J, Bauermann U, Thomann R. Antimikrobielle Wirkung von CO2- Gewürzextrakten von Bohnenkraut bis Ceylon Zimt. Lebensmitteltechnik 1995; (11):5-3.

26. Briozzo J, Nunez L, Chirife J, et al. Antimicrobial activity of clove oil dispersed in a concentrated sugar solution. J Appl Bacteriol; 66(1): 69-75. 1989. 

27. Cai L, Wu C. Compounds from Syzygium aromaticum possessing growth inibitory activity against oral pathogens. J Nat Prod; n59: 987-990. 1996.

28. Kalemba D, Kunicka A. Antibacterial and antifungal properties of essential oils. Curr Med Chem 2003; 10 (10): 813-829.

29. Stuart R.W., Lefkowitz D.L., Lincoln J.A et al. Upregulation of phagocytosis and candidicidal activity of macrophages exposed to the immunostimulant acemannan Int J Immunopharmacol 1997; 19:75-82. 

30. Hsiang CY, Hsieh CL, Wu SL, Lai IL, Ho TY. Inhibitory effect of anti-pyretic and anti-infiammatory herbs on Herpes simplex virus replication. Am J Chin Med 2001, 29:459-67. 

31. Cuéllar MJ, Giner RM, Recio MC, Mànez S, Rìos JL. Topical anti-infiammatory activity of some Asian medicinal plants used in dermatological disorders. Fitoterapia2001 Mar, 72:221-9.

32. Wagner H, Wierer M, Bauer R. In vitro-Hemmung der Prostaglandin-Biosynthese durch etherische öle und phenolische Verbindungen. Planta Med 1986; 52:184-7.

33. Atta AH, Alkofahi A. Anti-noceptive and anti-inflammatory effects of some Jordanian medicinal plant extracts. J Ethnopharmacol 1998; 60.117-24.

34. Harada M, Yano S. Pharmacological studies on Chinese Cinnamon. II. Effects of cinnamaldehyde on the cardiovascular and digestive system. Chem Pharm Bull 1975; 23:941-7.

35. Glatzel H, Hackenberg K. Roentgenlogical studies of the effect of bitters on digestive organs. Planta med 1967, 15(3): 223-232.

36. Harries N, James KC, Pugh WK. Antifoaming and carminative actions of volatile oils. J. Clin. Pharmacy 1978; 2: 171-7.

37. Keller K. Cinnamomum species. In: De Smet PAGM, Keller K, Hansel R, Chandler RF, editors. Adverse effect s of herbal drugs, volume 1. Berlin-Heidelberg-New York: Springer-Verlag 1992.105-14.

38. Reiter M, Brandt W. Relaxant effects on tracheal and ileal smooth muscles of the guinea pig. Arzneim- Forsch/Drug Res 1998;35:408-14.

39. Harada M, Yano S. Pharmacological studies on Chinese cinnamon. II. Effects of cinnamaldehyde on the cardiovascular and digestive systems. Chem Pharm Bull 1975;23:941-7.

40. Calliste CA, Trouillas P, Allais DP, Simon A, Duuroux JL. Free radical scavenging activities measured by electron spin resonance spectroscopy and B16 cell antiproliferative behaviours of seven plants. J Agric Food Chem 2001 Jul, 49(7): 3321.

41. Schmid W.Zur, Pharmakologie der Bittermittel. Planta Med 1966; 14 (Suppl): 34-41.

42. Öztürk N, Herekman-Demir T, Öztürk Y, Bozan B, Baser KHC. Choleretic activity of Gentiana lutea ssp. Symphyandra in rats. Phytomedicine 1998; 5:283-8. 

43. Glatzel H, Hackenberg K. Röntgenologische Unter-suchungen der Wirkugen von Bittermitteln auf die Verdauugsorgane. Planta med 1967; 15:223-32.

44. Sukumaran K, Kuttan R. Inhibition of tobacco-induced mutagenesis by eugenol and plant extracts. Mutat res; 343(1):25-30. 1995. 

45. Umehara K, Takagi R, Kuroyanagi M et al. Studies on differentiation-inducing activities of triterpenes. Chem Pharm Bull; (Tokyo) 40(2):401-405. 1992.

46. Womble D., Helderman J.H., Enhancement of allo-responsiveness of human lymphocytes by acemannan (CarrisynTM). Int J Immunopharmac 1988; 10:967-974. 

47. Kahlon J.B., Kemp M.C., Carpenter R.H. et al., Inhibition of AIDS virus replication by acemannan in vitro. Mol Biother 1991; 3:127-135.

48. Kahlon J.B., Kemp M.C., Yawei N. et al., In vitro evaluation of the synergistic antiviral effects of acemannan in combination with azidthymidine and acyclovir. Mol Biother 1991; 3:214-223.

49. Hardcastle JD, Wilkins JL, The action of sennosides and related compounds on human colon and rectum. Gut 1970; 11:1038-42. 

50. Frexinos J, Staumont G, Fioramonti J, Buéno L, Effects on sennosides on colonic myoelectrical activity in man. Dig Dis Sci 1989; 34:214-9. 

51. Preston DM, Lennard-Jones JE. Severe chronic constipation of young women: Idiopathic slow transit constipation. Gut 1986; 27:41-8.

52. Krumbiegel G, Schulz HU, Rhein and aloe-emodin kinetics from senna laxatives in man. Pharmacology 1993; 47(Suppl 1):120-4.

53. Bueno L, Fioramonti J, Frexinos J, Ruckebusch Y, Colonic myoelectrical activity in diarrhea and constipation. Hepatogastroenetrology 1980; 27:381-9.

54. Gilani AH, Janbaz KH. Evaluation of the liver protective potential of Cichorium intybus seed extract on Acetaminophen and CCL4-induced damage. Phytomedicine 1994; 1:193-197.

55. Krylova SG, Efimova LA, Vymiatina ZK, Zueva EP. The effect of Cichorium root extract on the morphofunctional state of liver in rats with carbon tetrachloride induced hepatitis model. Eksp Klin Farmakol. 2006 Nov-Dec;69(6):34-6.

56. Zafar R, Mujahid Ali S. Anti-hepatotoxic effects of root and root callus extracts of Cichorium intybus L. J Ethnopharmacol. 1998 Dec;63(3):227-31.

57. Hänsel R, Keller K, Rimpler H, Schneider G, editors; Cinnamomum, In: Hagers Handbuch der Pharma-zeutischen Praxis, 5th ed. Volume 4: Drogen A-D. Berlin-Heidelberg-New York-London: Springer-Verlag, 1993:884-911.

58. Czygan F-C. Zimtrinde. In: Bisset NG, editor Herbal drugs and Phytopharmaceuticals. A handbook for practice on a scientific basis. Stuttgart: Medpharm, Boca Raton: CRC Press, 1994:148-50.

59. Czygan F-C. Zimtrinde. In: Bisset NG, editor Herbal drugs and Phytopharmaceuticals. A handbook for practice on a scientific basis. Stuttgart: Medpharm, Boca Raton: CRC Press, 1994:148-50.

60. Schneider E. Cinnamomum verum Der Zimt. Z Phytotherapie 1988; 9:193-6. 

61. Wegener T. Anwendung eines Trokenextraktes aus Gentianae luteae radix bei dyspeptischem Symptom-complex. Z Phytotherapie 1998; 19:163-4.

62. Ludvigson HW, Rottman TR. Effects of ambient odors of lavender and cloves on cognition, memory, affect and mood. Chem Senses; 14:525-536. 1989.